Teoria descendendenţei comune propusă de Darwin are o implicaţie uimitoare: Oamenii nu sunt separaţi de restul naturii. Totuşi, noi oamenii, suntem, de asemenea, în mod evident diferiţi de alte vieţuitoare. Teoria evoluţiei este un produs al culturii umane, care este ea însăşi un semn al aceastei diferenţe.

Explicarea apariţiei conştiinţei umane şi a culturii încă provoacă cercetătorii din multe domenii. Putem compara acum totalitatea genelor umane cu cele ale rudelor noastre cele mai apropiate - cimpanzeii. Aceasta oferă indicii asupra schimbărilor cruciale ale ADN-ului pentru producerea trăsăturilor specific umane. Creierele noastre extinse, mersul biped vertical şi utilizarea unui limbaj articulat trebuie să fi început cu anumite mutaţii genetice, mutaţii care sunt descoperite aproape în fiecare lună de către cercetători.

Aceste studii genetice sunt complementate de analiza altor urme din trecut pentru a construi o imagine mai clară a progreselor mai recente ale culturii umane - cum ar fi producerea de unelte.

Examinarea detaliată a uneltelor de piatră de la mai multe site-uri străvechi pot fi folosite pentru a releva un nou tip de schimbare treptată - evolutia culturală. Robert Foley, director al Centrului Leverhulme pentru Studii Evolutioniste Umane, Universitatea din Cambridge, subliniază că schimbările în cultura materială pot fi văzute în două moduri. În primul rând, ele pot fi un fel de înregistrare a dezvoltării şi migraţiei grupurilor de oameni, care au folosit diferite tehnici pentru a-şi ascuţi pietrele. În al doilea rând, diferenţele pot avea de-a face cu modul în care grupuri cu abilităţi similare reacţionează la medii de viaţă diferite, sau cu tipul de roci disponibile. "Atât istoria cât şi ecologia sunt importante, aşa cum este cazul cu cele mai multe chestiuni evoluţioniste", spune el.

În final apare o parte mult mai speculativă a poveştii - stabilirea modului în care putem lega folosirea acestor unelte cu posibilele procese mentale, sisteme de planificare, moduri de cooperare şi comunicare ale acestor utilizatori de unelte.

De la stânga la dreapta: Australopithecus africanus, Homo rudolfensis, Homo erectus, Homo heidelbergensis, Homo neanderthalensis şi Homo sapiens. Aranjare în ordine cronologică a acestor mulaje de cranii care ilustrează evoluţia omului. © Natural History Museum, Londra.